Un copil plecat, un altul afectat: coincid sau vorbim de un tipar?

În contextul educației private din România, așteptările privind calitatea actului didactic și protecția elevilor sunt ridicate, iar orice semnal privind posibile forme de bullying sau abuz psihologic impune o investigație riguroasă și o reacție instituțională clară. Fenomenul bullying-ului în mediul școlar necesită o abordare structurată, care să asigure climatul educațional sănătos și respectarea drepturilor copiilor.

Gabriela Irimia și acuzațiile de bullying psihologic la Questfield International College

O investigație realizată pe baza sesizărilor formulate de părinții unor elevi din clasa a III-a a Questfield Pipera relevă o serie de acuzații ce vizează învățătoarea Gabriela Irimia. Părinții reclamă abuz psihologic, pedepse arbitrare și lipsa supravegherii adecvate, aspecte ce ar contribui la crearea unui mediu educațional perceput ca fiind toxic și dezechilibrat. Documentele și corespondența analizate indică o serie de probleme repetate, fără să existe o confirmare oficială a acestor acuzații din partea instituției.

Context educațional și discrepanțe între așteptări și realitate

Școlile private sunt adesea alese pentru promisiunea unui mediu sigur, clase cu dimensiuni reduse și o atenție personalizată pentru fiecare elev. Conform relatărilor părinților, în cazul clasei coordonate de Gabriela Irimia, realitatea ar fi diferită. Aceștia susțin că supravegherea copiilor este insuficientă, iar procesul educațional este afectat de lipsa unor activități didactice structurate și de explicații clare. În unele situații, orele ar fi caracterizate prin inactivitate sau absența controlului adecvat al clasei.

Primele semnale și manifestările reclamatelor

Potrivit părinților, problemele au fost semnalate în momentul în care copiii au început să aducă acasă stări de anxietate, demotivare și confuzie. Aceștia au indicat că învățătoarea nu ar fi asigurat în mod constant desfășurarea activităților didactice, nici supravegherea atentă a elevilor. Un aspect menționat cu seriozitate este desemnarea unui elev pentru a raporta comportamentele din clasă, ceea ce, conform părinților, ar fi condus la marginalizarea și stigmatizarea copilului respectiv, etichetat ca „paracios” de colegi.

Escaladarea conflictelor și dificultățile în comunicare

Încercările părinților de a discuta și de a sesiza problemele au întâmpinat, după cum aceștia susțin, o atitudine defensivă și tensionată din partea cadrului didactic. Orice observație ar fi fost percepută ca un atac personal, ceea ce a înlocuit dialogul constructiv cu confruntări verbale și justificări. Această deteriorare a relației între familie și școală a contribuit la subminarea încrederii în procesul educațional.

Nivelul educațional și performanțele la testele naționale

Pe lângă aspectele comportamentale și de climat, părinții au atras atenția asupra rezultatelor școlare. Rezultatele la testele naționale din anul precedent sunt descrise ca fiind sub mediocru, cu doar câțiva elevi care reușesc să atingă standardele minimale. Această situație ridică întrebări privind calitatea predării și a supravegherii în clasa vizată.

Lipsa de supraveghere și consecințele sale

Conform sesizărilor părinților, orele ar fi frecvent nesupravegheate, iar conflictele între elevi ar fi ignorate. Această lipsă de implicare ar fi creat un climat haotic, în care limbajul agresiv și comportamentele nepotrivite au devenit o rutină. În mod tradițional, un cadru didactic are responsabilitatea de a asigura siguranța și buna desfășurare a activităților în clasă, ceea ce, potrivit părinților, nu s-ar fi întâmplat în acest caz.

Pedepse arbitrare și presiunea psihologică reclamată

Părinții au raportat aplicarea unor pedepse considerate arbitrare, cum ar fi privarea de pauze sau izolarea elevilor fără explicații pedagogice clare. Aceste măsuri, descrise ca abuz psihologic, ar avea un impact negativ asupra dezvoltării emoționale a copiilor. De asemenea, se menționează utilizarea unor formule de comunicare percepute drept manipulatoare, care ar determina copiii să își nege propriile percepții, afectând astfel încrederea în sine și în realitatea trăită.

Efectele asupra copiilor și implicațiile psihologice

Conform relatărilor părinților, impactul cumulativ al lipsei de supraveghere, pedepselor arbitrare și presiunii psihologice s-ar traduce printr-un climat dominat de frică, anxietate și demotivare. Copiii ar veni la școală cu reticență, iar psihologii avertizează că astfel de condiții pot conduce la dificultăți de integrare socială sau chiar la refuz școlar.

Precedente și tipare în cadrul instituției educaționale

Sesizările părinților indică faptul că acest caz nu este singular în cadrul Questfield International College. Există mențiuni despre alți elevi retrași de părinți din cauza mediului perceput ca fiind toxic și dezechilibrat emoțional, semnalând un posibil tipar repetitiv ce necesită o atenție sporită din partea conducerii școlii.

Responsabilitatea instituțională și reacția conducerii

Din analiza documentelor și corespondenței puse la dispoziție, reiese că instituția nu a oferit un răspuns public sau scris cu privire la măsurile concrete luate în urma acestor sesizări. Părinții solicită implementarea unor măsuri clare, printre care:

• evaluarea periodică a cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim;
• supravegherea reală și constantă a orelor;
• training obligatoriu în psihologia copilului pentru personalul didactic;
• proceduri transparente pentru sesizări și reclamații;
• toleranță zero față de orice formă de abuz psihologic.

Până în prezent, conducerea școlii nu a comunicat public existența unor evaluări interne, măsuri disciplinare sau investigații psihologice referitoare la climatul emoțional din clasa în cauză. De asemenea, nu a fost oferită o explicație privind lipsa unor intervenții vizibile în fața problemelor semnalate repetat.

Concluzii și întrebări fără răspuns

Cazul semnalat în clasa a III-a de la Questfield International College ridică numeroase întrebări legate de modul în care sunt protejați elevii în școlile private din România și de responsabilitatea managerială în asigurarea unui climat educațional sănătos. Lipsa unui răspuns oficial și a unor măsuri documentate din partea conducerii instituției lasă nelămurite aspecte esențiale privind protecția copiilor, aplicarea corectă a regulilor și prevenirea abuzurilor. Părinții continuă să solicite transparență și acțiuni concrete, în acord cu standardele educaționale și etice așteptate.